marți, 29 aprilie 2014

Transition


"Cred ca s-a terminat.. mai bine sa fii tu cea care pune punct."
"Cum iti dai seama ca s-a terminat?" ma intreaba ea cu o voce plapanda, incercand sa nu lase lacrima sa curga in jos, pe obraz.
"Nu pot sa-ti spun eu asta.. tu singura trebuie sa simti", ii zic incercand sa fiu cat mai realist posibil, "uneori, chiar daca nu vrei sa recunosti, iti dai singura seama cand trebuie sa zici Stop, sa nu se ajunga la alte cacaturi.. Stii ce zic?"
"Cred ca stiu.."
In seara aceea am condus-o acasa, m-am asigurat ca s-a pus in pat si ca telefonul ei este cat mai departe..Stiam ca isi doreste sa-l sune, sa mai incerce pentru a mia oara sa impiedice ceva ce era de mult clar..
Nu vroia sa recunoasca, de luni de zile o gaseam plansa in locul nostru obisnuit, incercam sa-i alin pe cat posibil durerea, dar daca ea nu vroia.. degeaba.
A doua zi s-a trezit de dimineata, s-a uitat in oglinda si si-a spus, mai mult ca o "imbarbatare": "azi nu mai conteaza nimeni altcineva decat EU, nimeni si nimic nu este mai important decat mine, trebuie sa imi fie bine de acum inainte", zis si facut, s-a dus la baie, s-a machiat, si-a pus rochita de un verde superb si sandalele ortopedice.. era superba.
A facut o plimbare pe faleza, si-a luat inima in dinti si a dat Send: "Trebuie sa vorbim, ne vedem intr-o ora la far." 
Eh, parca acum simtea ca o pietricica mica s-a dus de pe inima ei. S-a urcat in masina, si-a pus ochelarii de soare si si-a aprins o tigara.. Stia ca avea nevoie de mult mai mult curaj pentru a face asta.
Cand a ajuns la far el era deja acolo. O astepta, cu zambetul pe fata, fiind sigur ca se vor impaca.
"Multumesc ca ai venit.. observi ca am ales o alta ora si un alt loc decat de obicei."
"Da, ce s-a intamplat, iar vrei sa ne certam?"
Si-a dat jos ochelarii de soare ce ii acoperea jumatate din fata si l-a privit in ochi: " Uita-te in ochii mei, la ochii mei, priveste prin ei, poti sa-ti dai seama ce este acum in inima mea?"
El, neintelegand ce ii spunea, probabil din cauza "balcoanelor" care pana acum nu erau aratau atat de bine, sau a picioarelor lungi care erau mereu acoperite de un material mulat; "Iubire?"
"Iubitule, cred ca am ajuns in punctul in care raspunsurile tale nu ma mai afecteaza absolut deloc, vroiam doar sa te privesc in ochi si sa-ti spun atat: s-a terminat ! " 
S-a urcat in masina, si-a pus ochelarii pe ochi si a plecat din acel loc. 
Tzzzrr. 
"Mi-am dat seama ce simt cu adevarat, ma iubesc pe MINE, te astept in masina, sunt jos."
Atat a trebuit sa aud, vocea ei se schimbase, era din nou fata pe care am cunoscut-o acum trei ani, radianta, plina de viata.