duminică, 26 ianuarie 2014

Stim, de fapt, ce este dragostea?


Plangem, suferim.. pentru ce?
Ahh sunt atat de nervoasa, revoltata, suparata..
Ma duc cu gandul la "prima mea dezamagire amoroasa" si imi vine sa-mi dau cu ceva in cap!
Dragoste, iubire?! 
Vorbim despre aceste doua cuvinte ca si cum am stii ce inseamna cu adevarat. Ajungem sa spunem "te iubesc" mult prea repede si cu prea multa usurinta.
Da, intr-adevar stim ce inseamna, definitia din Dex toata lumea o poate cauta si memora.
Dar nici la dragostea pe care o simti fata de parinti/frati/surori nu ma refer, de fapt cred ca de acest sentiment toata lumea este constient, chiar si cei care au fost raniti de respectivii dar incearca sa ascunda.
Nu, ma refer la ceea ce credem noi ca este dragostea adevarata, fluturii aceia pe care ii simtim in stomac in momentul in care zarim pentru prima data persoana care ne-a dat peste cap, cea care ne face sa credem ca o iubim, pana in momentul in care ne lasa balta, suferind pana o noua persoana va aparea in viata noastra.
Suna cunoscut?
Stateam si ma gandeam cum am putut sa cred ca am iubit toate acele persoane, cand pentru niciuna dintre ele nu am simtit mai mult de o atractie fizica, atractie fata de personalitatea ei, afectiune sau poate chiar, cum spune Loredana Groza in "Sexting" - "limerence". Un singur raspuns mi-a venit in minte si anume faptul ca parintii mei nu au fost exemplul care trebuia sa ma lumineze in materia dragostei, nu au fost acele persoane indragostite; dragostea lor nu a crescut odata cu mine ci s-a terminat cand inca eu eram prea mica pentru a intelege ceva.
Ma intristeaza faptul ca am realizat prea tarziu ca am suferit pentru nimic, ca ceea ce am simtit nu era ceea ce parea a fi, ca am pierdut timpul degeaba. Si da, poate imi placea sa cred ca iubesc si sunt iubita, dar hai sa fim seriosi, vremurile s-au schimbat, majoritatea vor doar sa-si bata joc sau aventuri fara pic de sentiment, nu mai este ce era odata.. cand matusa mea la 17 ani l-a adus pe unchiul meu acasa pentru a-l prezenta bunicilor mei spunandu-le "el este barbatul vietii mele", cand unchiul meu a facut atatea sacrificii pentru ea, a acceptat si faptul ca nu aveau voie sa se vada in afara programului facut de bunicul meu, dar asa erau vremurile, sau poate atat de mare era iubirea lui inca de la inceput, dar totul a meritat, acum, dupa 20 de ani sunt casatoriti, fericiti, au doi baieti minunati si, chiar daca greutatile vietii ii lovesc si pe ei destul de des, se iubesc la fel ca in prima zi.
Asta este iubire, dragostea adevarata, nu fiecare dezamagire pe care noi o transformam intr-un fenomen supranatural.
But hey, that's just my humble opinion. :)

joi, 23 ianuarie 2014

Real YOU .


Te-ai simtit vreodata gol pe dinauntru fara sa stii de ce?
Ai simtit ca te afunzi, ca ai ajuns la capat de drum?
Ai simtit ca nu mai are rost, ca nu mai vrei sa continui?
Si in acelasi timp..
Esti atat de plin de viata, ai atatea lucruri in program..
Iti doresti sa vizitezi atatea locuri, sa realizezi atatea lucruri..
Cu ce pret ?
Inainte de a face tot ce isi doresc cei din jur,
inainte de a trai viata altcuiva,
inainte de a indeplini visurile parintilor,
Stai o clipa ! Gandeste-te bine..
Poate golul acela este pentru ca ceva lipseste.
Lipseste curajul de a recunoaste ceea ce iti doresti in adancul sufletului,
lipseste scliprea din ochii tai atunci cand iti vezi visul realizat,
lipseste adevaratul "tu".
Ajungi sa nu te mai cunosti, sa nu mai stii cine esti tu cu adevarat,
o sa te gasesti in gara, singur, asteptand un tren ce nu va veni, cu toate ca esti sigur de ora si peron.
O sa aflii ca de fapt totul a fost in imaginatia ta,
ca nimic nu o sa fie cum ti s-a povestit.
Ca tu nu te potrivesti in ceea ce faci,
si toate astea pentru ce..
Pentru ca nu ai avut curaj..

miercuri, 15 ianuarie 2014

Stop. Nu te vreau in viata mea !



Mereu te-a vrut in viata ei, a vrut sa fii tu "the one", a insistat atat de mult..
Si tie iti placea, adorai ideea ca este cineva la care poti apela in orice moment al zilei.
Iubeai ideea ca cineva plange dupa tine, ca ai propriul tau "gandac" pe care-l poti calca in picioare cand vrei tu, oricum va fi mereu acolo.
O, scuze, spun prostii? 
Nu.
Iti trimitea mesaj in fiecare zi, te suna pretinzand ca sunteti doar amici, dar in inima ei.. era o lupta continua.
Un simplu "nu-ti mai face iluzii" ar fi fost de ajuns.
Dar voi toti sunteti la fel.
Va place cand aveti acolo pe cineva, de rezerva.
Pentru tine a fost un joc, un "as" in maneca dar pentru ea..
Inima ei era ravasita, nici nu-ti pot explica, nici macar ea nu ar putea.
Dar acum ceva s-a schimbat. 
E ciudat ca nu te mai suna. Ciudat ca da petreceri in fiecare weekend si nu-ti mai trimite mesajul ala care, cu toate ca nu vroiai sa recunosti, te facea sa te simti bine: "Te iubesc!"
De ce? Simplu. Ti-e greu? Ti-e dor? Esti trist?
Uite cum ai ajuns. Tie acum iti lipseste acel ceva, oricat de mult ai incerca sa cauti un alt raspuns, nu exista. 
Nu te mai vreau in viata mea. Nu mai vreau sa sufar. Sa plang. Sa sper. Sa cred. Sa zambesc pentru cateva minute. Nu.
Vreau sa rad. Sa fiu eu. Sa nu depinda fericirea mea de tine. Nu merita. Nu meriti. 
Stop, nu te vreau in viata mea!

duminică, 12 ianuarie 2014

Let it go..



Inceputul este frumos in orice relatie. Plimbarile tinandu-va de mana, privirea lui de indragostit, modul in care iti vorbeste, promisiunile care ti le face, zambetul lui, atingerea lui, glumele lui, atunci cand incearca sa te necajeasca.. tot absolut tot este minunat.
Dar nu tine la nesfarsit, primele certuri isi fac aparitia, ca e vina ta, ca e vina lui, cumva reusiti s-o scoateti la capat si sa treceti peste. Si stai mult sa te gandesti daca ar trebui sa-i spui ceea ce simti sau nu, iar atunci cand te hotarasti sa-i marturisesti ca il iubesti simti ca la celalalt capat al firului nu mai e nimeni. A dat bir cu fugitii, s-a speriat. Si daca sta mai bine sa se gandeasca ii convine situatia, se "trezeste" brusc din "morti" si iti spune un tacut "si eu pe tine". Acum e mandru, acum are confirmarea: i-ai ierta totul pentru ca el este totul pentru tine, aerul pe care-l respiri. Te-ai gandit vreodata cat de mandru se simte un baiat cand aude aceste doua cuvinte din gura unei fete? "Ah, ma iubeste, pot sa fac ce vreau din ea." Cam da. Asta e motivul pentru care ori de cate ori au chef ne dau cu sutu-n fund cand nu au nevoie de noi, dar atunci cand nu au cu cine sa intretina relatii..apeleaza la noi, brusc ne iubesc, brusc isi dau seama cat de mult au gresit fata de noi si ar mai vrea o sansa (de care sunt siguri ca o s-o primeasca) sii.. ghiciti ce?! noi le-o acordam pentru ca.. suntem fete, ii iubim, avem impresia ca fara ei viata noastra nu are sens.
Atunci cand certurile devin din ce in ce mai dese, cand tu esti cea vinovata, cand nu exista loc de discutie, cand ajungi pentru a mia oara sa ii dai dreptate, sa pleci capul in fata lui si sa uiti de orgoliu, demnitate, mandrie, cand aflii ca pentru a 10a oara te-a inselat dar nu ai curaj sa ii spui nimic..atunci e prea tarziu pentru a mai schimba ceva.
Gresit!
Esti atat de indragostit de persoana aceea incat nu iti dai seama, sau nu vrei sa vezi ca nu mai este cea de altadata, ca s-a transformat in cea care acum te supune acestor suferinte. Nu vrei sa recunosti, nu vrei sa crezi ca este capabila sa te faca sa suferi in asa hal, si totusi..
Da.. ne este dor, ne este greu, dor de momentele frumoase, greu pentru ca nu mai avem pe cineva langa noi, care sa ne faca sa ne simtim unice. Nu il iubesti pe el, iubesti momentele alaturi de el, iubesti vorbele ce ti le soptea la ureche, iubesti sa ai pe cine sa iubesti.
Opreste-te! Ajunge! Tu singura iti faci rau, tu, prin atitudinea asta a ta, prin incapatanarea ta..
E greu la inceput, e ca si cum te-ai lasa de fumat, e ca si cum ai inceta sa te mai droghezi.. da, asta e, trebuie sa renunti la acest drog. 
Ce alegi: dezintoxicarea sau moartea ? 

             


sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Karma

Iti aduci aminte acea seara.. Erai pe banca din fata blocului asteptand sa te intalnesti cu gasca ta cand a trecut ea, avea o privire calda, ochii aceia albastrii te-au dat pe spate, ai simtit cum sangele-ti curge mai repede prin vene, golul din stomac nu-ti mai dadea pace. Exista o problema: se tinea de mana cu un el. Dar nu te-a interesat, acea secunda in care v-ati privit ai simtit ca ea este aleasa.
Da.. si tu iti aduci aminte. Era sfarsitul lui august cand ai trecut pe langa el. Te simteai privita asa ca te-ai intors cu toate ca el te strangea atat de tare de mana, si atunci l-ai vazut.. ochii aceia verzi ti-au ramas impregnati in memorie, pentru o secunda, atunci cand privirile voastre s-au intersectat, ai simtit cum inima a inceput sa-ti bata la viteza maxima.
Ai ajuns acasa si ai cautat-o pe facebook. Niciunul din prietenii tai nu o cunosteau. Simteai nevoia sa aflii cum o cheama, cine e, vroiai sa incerci, nici macar prietenul ei nu te impiedica. Dupa ore in sir de cautare te simteai ravasit cand ai observat ca primesti o noua notificare..
Friend request sent.. noroc ca aveai atatia prieteni comuni cu el si l-ai gasit imediat. Nu te interesa ce se va intampla dupa.. vroiai doar sa vorbesti cu el, sa il mai vezi o data.
Prima intalnire a fost spectaculoasa. Erati pe aceeasi lungime de unda. Va placeau aceleasi filme, tineati cu aceeasi echipa, iar chipul ei angelic te dadea pe spate.
Ai renuntat la relatia ta lunga pentru el, te-a ajutat, ti-a dat curajul de care aveai nevoie sa-l parasesti pe tipul care te facea sa suferi de asa mult timp. Avea ceva ce te facea sa innebunesti. Facea totul pentru tine, erai regina lui. Totul a mers bine, trei luni, cinci, un an, doi.. dar parca prea erati doar tu si el, prea ceva lipsea, aveai nevoie de o relatie ascunsa, aveai nevoie de ceva incitant, iti place prea mult pericolul pentru a nu incerca.
Dar nu putea sa dureze totul la infinit, tu ai aflat si totusi tot tu ai fost cel care a plans, a implorat-o, i-a promis ca se va schimba. Pentru ce? Pe ea nu o mai intereseaza, te-a lasat ca pe un caine, a gasit unul mai bun.
Dar nu fi trist, roata se intoarce, mereu!


vineri, 10 ianuarie 2014

Happy New Year ! :)

New Year New Me, asa cica !
La multi ani, sa avem un an frumos, mai bun, si cu rele ca altfel nu ne putem simti impliniti atunci cand totul se rezolva.
Cam lunga pauza, cam lunga vacanta, dar asa cum mi-am propus a fost una decisiva.
Am inceput anul constienta fiind ca s-a terminat totul, convinsa ca nu mai merita, ca nu mai are sens nimic.
Acest an va fi unul lejer, fara stres, fara lacrimi varsate pentru persoane ce nu merita, pacea sufleteasca va indeparta toate lucrurile rele.
Ce rost are sa te mai gandesti la solutii atunci cand alte persoane nu vor?
Am inceput anul bine, fara iubit - ceea ce inseamna fara batai de cap, fara motive de suparare, fara lacrimi pe obraz.
Ce poate fi mai frumos de atat?
Sa ma simt goala? Exista un oarecare sentiment de tristete, e bine sa ai pe cineva acolo, langa inima ta, sa stii ca te iubeste si ca este dispus sa faca orice pentru tine, dar hei! anul abia a inceput, avem atata timp pentru a gasi acea persoana care sa ne aduca cu "picioarele pe pamant". Asa ca incurajez si felicit fetele care la fel ca si mine au putut si stiut sa se distreze fara un "baiat bine" langa ele. Girls rulzz !!
Hai sa lasam timpul sa decida pentru noi, macar o perioada, sa vedem ce iese :)
Keep Calm and we'll see what's going to happen this year.
Pupici!